ICI București dezvoltă aplicația de autoexcludere
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București au semnat un protocol de colaborare pentru dezvoltarea unei soluții informatice menite să îmbunătățească sistemul de autoexcludere a jucătorilor.
Editat de:
Alina Pipan
Actualizat la: 24.03.2026
Colaborarea a început într-un moment în care discuțiile despre protecția persoanelor vulnerabile și despre eficiența măsurilor de joc responsabil sunt tot mai prezente, atât în zona online, cât și în locațiile fizice.
Protocolul nu este un demers izolat, ci face parte dintr-un plan mai amplu: ONJN a înaintat Ministerului de Finanțe, cu aproximativ două săptămâni înainte, o propunere de modificare a cadrului normativ privind autoexcluderea, prin Ordonanță de Urgență.
Scopul declarat este eliminarea carențelor legislative și crearea unui mecanism coerent, aplicabil și verificabil, care să ofere protecție reală celor care au nevoie să se oprească din joc.
De ce e necesară o aplicație de autoexcludere
Pachetul de măsuri propus de ONJN este menit să lanseze o procedură unică, termene clare, sancțiuni ferme și o componentă tehnologică modernă, care să permită autoexcluderea de la distanță.
În practică, autoexcluderea funcționează bine doar dacă îndeplinește două condiții:
- este ușor de accesat de către jucător;
- este opozabilă tuturor operatorilor, astfel încât să nu poată fi „ocolită” prin migrarea rapidă la alt site sau altă locație.
Problemele apar atunci când procedura este fragmentată, greu de accesat, ambiguă sau când mecanismele de verificare sunt insuficiente, mai ales în retail, acolo unde identificarea și controlul accesului pot fi inegale.
Autoexcludere la distanță cu biometrie
Componenta tehnologică este, probabil, elementul care poate schimba cel mai mult experiența jucătorului. Conform comunicatului, sistemul informatic realizat de ICI București va înlocui soluția tehnică actuală și va permite autoexcluderea de la distanță prin:
- scanarea cărții de identitate;
- verificarea biometrică a solicitantului.
Această abordare urmărește să reducă birocrația, să prevină abuzurile, de exemplu, solicitări făcute în numele altcuiva, și să facă procesul suficient de simplu încât persoana vulnerabilă să îl poată iniția rapid, fără drumuri și fără interacțiuni complicate.
Ce propune ONJN în modificarea legislativă
Propunerea înaintată Ministerului de Finanțe vizează o restructurare a modului în care se aplică autoexcluderea în România. Printre principalele măsuri anunțate se numără:
- Autoexcludere unică, prin ONJN, valabilă peste tot, online și fizic.
- Perioade clar definite și posibilitatea unei perioade nedeterminate plus perioade de pauză.
- Dreptul de recuperare a depunerilor dacă autoexcluderea nu a fost respectată.
- Obligații tehnice pentru retail cu identificare și supraveghere video.
- Sancțiuni pentru nerespectarea autoexcluderii și posibilitatea suspendării licenței.
- Clarificarea terminologiei cu autoexcludere vs. restricționare.
- Informare vizibilă pe site-uri și prin QR în locații.
- Obligația de a explica diferența și de a îndruma către procedura corectă.
Trei etape pentru implementare
Președintele ONJN, Vlad-Cristian Soare, a subliniat că autoexcluderea nu trebuie să rămână un proiect pe hârtie, ci să fie implementată în trei etape:
- funcționarea în cadrul normativ actual (deja implementată);
- modificarea legislativă pentru înlăturarea disfuncțiilor;
- implementarea unei soluții informatice moderne (în curs).
În esență, mesajul este unul de continuitate, întâi se face funcțional minimul posibil, apoi se repară legea, apoi se scalează cu tehnologie, iar noua soluție trebuie să funcționeze mai bine decât Registrul Național de Autoexcludere, care este ineficient.
Concluzie – mecanism unic, verificabil și ușor de folosit
Dacă modificările legislative vor fi adoptate în forma propusă și dacă soluția IT livrată de ICI va fi integrată eficient cu operatorii, România ar putea trece de la o autoexcludere percepută ca fragmentată la un mecanism unitar, cu efect real.
Elementele-cheie sunt opozabilitatea pentru toți operatorii, perioadele clare, sancțiunile aplicabile și posibilitatea autoexcluderii de la distanță, cu verificare robustă a identității.
